• 30 august 2019

Mai multă siguranță pentru berze în rețeaua electrică E-Distribuție

„Pentru mine, un caz ideal și SF ar fi ca rețelele electrice să aibă toate liniile îngropate, dar stâlpii să rămână în picioare pentru cuiburile păsărilor!”Cum altfel ar putea vedea lucrurile un ornitolog, care are mereu în minte protejarea speciilor? Este viziunea lui Sebastian Bugariu, de la Societatea Ornitologică Română, cu care am stat de vorbă recent.

Dar ce legătură au păsările cu electricitatea? Cum rețelele electrice s-au integrat demult în habitatul lor, se opresc adesea pe liniile electrice sau pe stâlpi, unde unele specii, precum barza albă, își fac și cuib. Ele văd rețeaua noastră ca o rețea de cuibărit. Uneori se electrocutează, ceea ce are un impact negativ mai ales când e vorba de specii rare, cu foarte puțini reprezentanți. Bineînțeles, accidentul înseamnă și o defecțiune în rețea, care trebuie reparată cât mai repede, așa încât clienții noștri să aibă cât mai puțin de suferit.

Care sunt situațiile periculoase?

Pentru păsările în zbor, conductoarele electrice sunt periculoase când e ceață, plouă sau în alte condiții de vizibilitate redusă, când e posibil să se lovească de ele cu viteze de 20-30 km/h.

Ați văzut cu siguranță păsări pe cablurile electrice. Câtă vreme stau acolo sau pe stâlp, nu sunt în pericol. Problema apare când pasărea se apropie de stâlp și atinge atât linia electrica neizolată, cât și stâlpul sau partea metalică, adică atinge zona consolei. Din cauza diferenței de potențial dintre consolă și conductor, pasărea se electrocutează.

Mai expuse la acest risc sunt, de regulă, cele mari, care au o amplitudine mare a aripilor, care pot atinge zonele periculoase când își iau zborul. Berzele albe sunt în pericol când cuibăresc, dar și atunci când sunt în migrație – când, de exemplu, pleacă din țările de la nord de România și se opresc pe la noi să se odihnească sau să aștepte să treacă vremea rea. În acest caz, e posibil ca întreg stolul să se așeze pe linie de la un stâlp la celălalt și ca urmare să se electrocuteze în masă, cum s-a întâmplat într-o zi nefericită pentru 40 de berze aflate în tranzit prin județul Tulcea.

Să le cunoaștem mai bine pe berze

Poate credeați că, în cazul speciilor protejate, avem datoria să protejăm doar păsările care își fac cuib pe teritoriul țării noastre. Dar nu e așa, și păsările în migrație au nevoie de condiții bune de „cazare” sau călătorie. Pentru berzele albe, România e atât o zonă de cuibărit, cât și un punct pe traseul lor de migrație din Germania, Polonia, Ucraina, Țările Baltice șamd, către Africa, sau pe drumul de întoarcere, primăvara.

Trebuie să ne imaginăm că berzele nu au niciun fel de percepție a granițelor. Pentru ele, barierele geografice pot juca mai degrabă rolul de granițe– de exemplu un lanț muntos, și atunci vorbim de populații. La noi există o populație semnificativă, cuibăresc în număr destul de mare în multe zone, în afară de cele cu altitudine înaltă, dar sunt și în Transilvania în număr mare, și în zona de sud de-a lungul Dunării, de-a lungul râurilor mari și așa mai departe. Lanțul carpatic și Marea Neagră determină un culoar de migrație care a fost denumit Via Pontica, unul care prinde mare parte din zona Dunării de Jos, Dobrogea și partea de Bărăgan.

Sebastian Bugariu, ornitolog SOR

Berzele albe care cuibăresc la noi ajung în țară în martie. În fiecare an, se întorc la același cuib, pe care îl „renovează” – îl lărgesc, îl adâncesc, tot adaugă materiale de construcție, ceea ce îl îngreunează – unele cuiburi pot atinge chiar și o tonă, ceea ce crește riscul pentru păsări și pentru rețeaua electrică.

Berzele preferă să trăiască în localități, aproape de oameni și de surse de hrană – câmpuri, râuri, lacuri. Anul acesta a fost observat un cuib cu un număr nemaiauzit de pui – șapte – așa că e foarte important pentru berze să găsească resursele pentru creșterea lor până la momentul exercițiilor de zbor și al plecării în prima lor aventură, în august.

Recensământul digital, un proiect de citizen sciencede succes

Între 25 iunie și 31 iulie, în fiecare an, Societatea Ornitologică Română lansează un apel către toți cei care au în dotare un telefon inteligent, să introducă în aplicația „Uite, barza!”, creată în 2017 cu sprijinul companiilor Enel, cuiburile de barză pe care le observă. Puii sunt în această perioadă suficient de mari ca să poată fi văzuți în cuib – numărul lor e introdus în aplicație, împreună cu localizarea exactă a cuibului și alte detalii. Sunt informații pe care le poate da oricine, nu trebuie să ai vreo specializare, în schimb datele colectate chiar ajung la oameni de știință, care le analizează și le folosesc. E primul proiect de citizen science din România, care realizează an de an o hartă a cuiburilor. În 2019, de exemplu, au fost descoperite aproape700 de cuiburi noi.

Ce putem face noi, la E-Distribuție, pentru berze?

Informațiile strânse prin aplicație ne sunt utile și nouă, ca să știm unde există riscuri. Anual, avem zeci de cazuri de accidente în rețeaua electrică pe care o administrăm noi, așa că suntem interesați de orice ne ajutăsă îmbunătățim situația – de exemplu localizarea exactă a cuiburilor.

Una dintre soluțiile pe care le implementăm este să montăm teci electroizolante la nivelul stâlpilor, care izolează porțiunea cu cel mai mare risc de incidente. 

O altă soluție e înălțarea cuiburilor, înainte să se întoarcă berzele primăvara, sau în alte perioade, în situații speciale. Dăm jos cuibul cu mare atenție, montăm un suport metalic pe stâlp și apoi punem cuibul înapoi. Sună simplu, dar e o operațiune pentru care ai nevoie de experiență – cuiburile sunt grele și nu trebuie să le strici! Odată ridicate, greutatea lor nu mai face presiune pe conductoare. Puii neexperimentați sunt acum suficient de departe de elementele de rețea așa încât să nu atingă zonele periculoase.

Partea cea mai grea este coborârea cuibului fără a-l distruge, pentru montarea suportului. Dar oricât ar fi de dificil, înălțarea cuiburilor e importantă pentru protecția păsărilor împotriva electrocutării, mai ales în perioada în care puii învață să zboare.

Victor Chiriac, inginer-șef, Zona de Medie și Joasă Tensiune, E-Distribuție Dobrogea

De-a lungul timpului am instalat multe asemenea suporturi, numai în ultimul an 100 în cele trei zone în care avem grijă de rețeaua electrică de distribuție – Banat, Dobrogea și Muntenia.

Echipa de electricieni înalță un cuib de barză
Vezi videoclipul

Printre alte acțiuni de protecție a păsărilor, am fost parteneri, alături de SOR, și cu alte companii de distribuție din țară și alți colaboratori, într-un proiect național LIVE prin care am montat, în județele în care operăm rețeaua electrică, cutii cu rol de cuib artificial pe liniile de înaltă tensiune, pentru specii foarte rare care au nevoie de susținere specială. Vă amintiți de șoimul dunărean, pe care l-ați urmărit filmat în timp real în cuibul său primăvara asta?

Ceea ce ornitologii și-ar mai dori ar fi izolarea liniilor de medie tensiune în zonele identificate ca puncte de concentrare în traseul de migrație – zone de pășune sau câmpie, locuri în care există hrană suficientă, dar nu și copaci pe care s-ar putea opri berzele. Pe de altă parte, trebuie să punem în balanță și alte consecințe, de data asta negative, pe care le-ar avea izolarea unor linii de medie tensiune. Repararea unui cablu neizolat durează în general o oră. Repararea unui cablu izolat durează chiar și cinci ore – îlcoborâm, punem un manșon special, îl urcăm înapoi.Pe de altă parte, liniile de joasă tensiune din localități vor fi izolate, în timp, în viitor, mai ales că în localități apar și probleme generate de interacțiunea cu pomii de pe marginea drumului.

Alte zone în care biologii cred că ar fi utilă izolarea unor segmente de rețea sunt anumite situri protejate, pentru care SOR dezvoltă planuri de management. Cercetătorii au o metodologie specială de evaluare a mortalității pe liniile electrice – sunt echipe care merg pe teren o dată sau de două ori pe lună și verifică accidentele cu păsări de-a lungul liniei – ce specii, câte păsări. În urma analizei datelor, vor face recomandări.

Protejarea biodiversității ține de sustenabilitatea companiilor noastre

Așa cum poate că bănuiați, companiile E-Distribuție sunt certificate ISO în ceea ce privește protecția mediului, adică avem politici prin care ne asigurăm că reducem impactul asupra naturii la fiecare pas. Mai multe detalii aici.

Dar nu e vorba numai de politici. Protejarea mediului e un element cheie al filosofiei Grupului Enel la nivel global, lucru întărit prin fapte și prin adeziunea la o serie de obiective de dezvoltare durabilă ale ONU. Citiți aici mai multe despre cum vede un lider global în energie responsabilitatea sa față de mediu.

Și colaboratorii noștri din mediul ONG cred că e nevoie de o viziune integrată:

O dorință pe termen lung ar fi să vedem că protecția naturii ocupă un rol tot mai important în politicile care dictează activitatea companiilor. Și asta se întâmplă deja de câțiva ani buni. Protecția naturii trebuie să fie ceva normal, nu adiacent activității, ci parte din ea, o implicare activă.

Sebastian Bugariu, ornitolog SOR

Acțiuni bazate pe cercetare

Modul în care ne implicăm activ ține cont de informațiile de la specialiști. Ornitologii au mai multe metode prin care colectează date despre berzele albe. Două dintre ele sunt inelarea puilor și aplicația „Uite, barza!”.

Inelarea e cea mai importantă activitate de cercetare științifică înceea ce privește migrația păsărilor, de mai bine de o sută de ani. E o modalitatesimplă de a „marca” o pasăre – i se pune un inel metalic cu un cod, care nu o deranjează deloc. Pe baza recapturării păsărilor în diverse puncte din lume (pentru că au murit sau au fost prinse intenționat) s-au putut determina multe coordonate din viața păsărilor, așa s-au stabilit traseele de migrație.Ulterior s-a trecut la inelare color – pe lângă inelul metalic se aplică pe celălalt picior și un inel color, care poate fi citit de la distanță cu binoclul, ceea ce a crescut mult nivelul de informație, pentru că pot fi recitite în teren, fără ca pasărea să fie capturată sau să moară. Ar crește și mai mult cu ajutorul tehnologiei emițătoarelor satelitare, care totuși rămâne încă scumpă pentru folosirea în masă.

Dat fiind că berzele au cuiburile în localități, metoda inelării e ușor de implementat. Rutele de migrație sunt deja cunoscute, așa că de interes mai mare în prezent sunt informațiile conexe despre factori de mortalitate – identificarea zonelor în care multe păsări au accidente. Cum ajunge informația la ornitologi? Cei care găsesc păsările văd inelul și raportează cazul. Dacă vi se întâmplă și vouă, trebuie să contactați Centrala Ornitologică Română sau SOR sau agențiile locale de protecția mediului. Cei care au cele mai multe șanse să găsească păsări în preajma rețelelor electrice sunt chiar electricienii. Ei sunt primii la fața locului în cazul unei defecțiuni și e foarte important pentru SOR să primească de la ei informațiile legate de inele și de incident.

Ajutăm SOR să realizeze inelările în fiecare an, sub coordonarea supraveghetorilor din zonele respective. SOR verifică situația cuiburilor din localitățile alese și apoi se întâmplă magia: o colaborare directă între echipa de ornitologi și echipa de electricieni, singura autorizată să intervină în instalațiile electrice. Mașina cu nacelă înalță electricianul (care are grijă să respecte toate măsurile de siguranță, desigur!) până când ajunge la cuib.

În acest moment, berzele părinți au zburat deja și survolează atente zona. Inelarea se face într-un interval precis din luna iunie, când puii sunt suficient de dezvoltați cât să li se poată pune inelele, dar nu suficient de mari cât să încerce să zboare și să cadă din cuib. Berzele oricum nu sunt deloc agresive, puii cu atât mai puțin: strategia lor e să se pună pe burtă și să nu se mai miște, până se termină procesul – ornitologii îi inelează, îi măsoară, iar electricianul îi readuce în cuib. Câteva minute mai târziu, puii sunt iarăși în picioare, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic – doar că acum poartă bijuterii!

Cel mai recent am sprijinit inelarea a 61 de pui în Dobrogea la final de iunie, în zona Mahmudia - Murighiol – Dunăvaț – Victoria– Sarinasuf, din județul Tulcea.Ne-am apropiat de cuib cu respect și emoție, întristați să observăm plastic și gunoaie printre ramurile care formau cuibul, lucruri care îi pun pe puii neștiutori în pericol de sufocare.

Eveniment în comunitate. Inelarea nu a fost un moment special doar pentru echipele de specialiști, ci și pentru localnici, care au ieșit pe la porți, îngrijorați de ce se întâmplă. Au aflat de ce luăm puii din cuib, cum se pun inelele de identificare, ba chiar au văzut puii de aproape, lucru foarte interesant pentru toate vârstele! Acțiunile de acest gen au un mare potențial pe termen lung, pentru că sunt o experiență pentru comunitate,oamenii au acum și informații, pe lângă mândria locală de a fi vecini cu niște păsări atât de simpatice. Inelările sunt acțiuni științifice, dar au și acest rol de conștientizare.

Impactul aplicației. „Uite, barza!”, aplicația descărcată de 10.000 de ori în 2019, aduce mereu date utile de localizare exactă a cuiburilor și a riscurilor, care anul acestasunt puse la dispoziția tuturor distribuitorilor de energie electrică din țară – ornitologii de la SOR vor trimite analize punctuale, cazuri în care specialiștii rețelelor pot ajuta. Noi păstrăm o legătură permanentă cu SOR, ne informăm și ne consultăm la fiecare caz. Când ei ne semnalează o problemă, înregistrăm un deranjament și acționăm. Probabil orice coleg care are legătură cu intervențiile în rețea are o poveste cu berze!

Când eram șef de centru la Buftea, m-a sunat într-o zi un coleg de pe teren, să mă întrebe dacă dă curs unui deranjament de la SOR: un pui de barză părăsit de familie, rămas singur pe un stâlp. I-am spus că bineînțeles, să dea curs și să facă și poze. Au coborât puiul cu un utilaj special și l-au dat în grija unui localnic care l-a ținut până au venit cei de la asociație.

Lucian Lupulescu, șef secție Unitatea Operativă MTJT Nord, E-Distribuție Muntenia

Ne revedem la primăvară. Berzele au plecat deja spre Africa, cuiburile sunt acum pustii, dar poveștile lor rămân în amintirea comunităților în care se integrează atât de natural. Vom continua să răspundem la apel când ornitologii ne vor cere ajutorul, iar pe berze le așteptăm cu drag la primăvară!